Introducere
Calomnia a fost mult timp considerată o infracțiune în dreptul penal românesc, având ca scop protejarea onoarei și reputației persoanelor. Totuși, actuală legislație penală nu mai sancționează insulta și calomnia din mai multe considerente ce au legătură cu dreptul la liberă exprimare al tuturor cetățenilor.
Această modificare legislativă a generat în decursul timpului dezbateri privind echilibrul dintre protecția reputației și dreptul fundamental la liberă exprimare. Totodată, dezincriminarea acestor fapte de natură penală a dus la crearea și perpetuarea unor confuzii în rândul cetățenilor
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit prin mai multe hotărâri faptul că sancțiunile penale aplicate pentru delicte de opinie pot fi disproporționate și pot limita libertatea de exprimare, astfel că în prezent protecția principala pe care o oferă legiuitorul este realizată prin intermediul normelor civile.
Vechiul Cod Penal prevedea faptul că “Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public, se pedepseşte cu amendă de la 2.500.000 lei la 130.000.000 lei.”
Ulterior, aceste dispoziții au fost abrogate expres prin efectul Legii 278 din 4 iulie 2006. După acest moment protecția juridică s-a realizat în principal, doar prin efectul legii civile.
Răspunderea civilă pentru faptele de insultă și calomnie
Chiar dacă a fost dezincriminată ca infracțiune, calomnia poate atrage răspunderea civilă delictuală. Conform art. 1349 și 1357 din Codul Civil, orice persoană care suferă un prejudiciu cauzat de fapte ilicite poate solicita obligarea autorului la plata de despăgubiri. Așadar, dacă te consideri vătămat în drepturile tale, te poti adresa instanței civile și poți obține obligarea autorului faptei delictuale la plata unor daune interese care să acopere prejudiciul provocat
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 252 și următoarele din Codul Civil “Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinţei umane, cum sunt viaţa, sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea, intimitatea vieţîi private, libertatea de conştiinţă, creaţia ştiinţifică, artistică, literară sau tehnică.”
Legiuitorul prevede mijloace specifice de protecție a drepturilor nepatrimoniale, precum:
· interzicerea săvârşirii faptei ilicite, dacă această este iminentă;
· încetarea încălcării şi interzicerea pentru viitor, dacă această durează încă;
· constatarea caracterului ilicit al faptei săvârşite, dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă.
· obligarea autorului, pe cheltuiala să, la publicarea hotărârii de condamnare;
· orice alte măsuri necesare pentru încetarea faptei ilicite sau pentru repararea prejudiciului cauzat.
Ce este denunțul calomnios?
Fapta de inducere în eroare a organelor judiciare sau cum este cunoscută în mod colocvial, denunțul calomnios este reglementată în Codul Penal la articolul 268, și refera la conduita unei persoane de a face o sesizare falsă către autorități cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de către o persoană nevinovată, în ciuda faptului că autorul sesizării cunoaște dinainte faptul că acea sesizare are caracter nereal.
Deși am arătat că insulta și calomnia au fost abrogate din codul penal, totuși, trebuie să știi faptul că legea acoperă în continuare câteva situațîi exprese care au fost apreciate că reprezentând o încălcare gravă a dreptului la imagine, la siguranță și libertatea persoanei dar și o conduită ilicită prin care se aduce atingere bunului mers al justiției.
Astfel de situațîi sunt acelea când o anumită persoană formulează o plângere falsă împotriva altei persoane, cu scopul de a o șicana sau de a-i face rău.
Într-o societate bazată pe respectarea legii, fiecare cetățean trebuie să fie protejat împotriva acuzațiilor nefondate care îi pot afecta reputația, carieră și viața personală.
Astfel, în situația în care o persoană cu care te afli în conflict dorește să îți facă rău și formulează o plângere sau un denunț împotriva ta, care au caracter nereal, acea persoană riscă să fie sancționată penal.
Pentru ca fapta să fie considerată denunț calomnios, trebuie îndeplinite următoarele condiții:
· Persoana care face denunțul trebuie să fie conștientă că informațiile furnizate sunt false;
· Denunțul trebuie să fie adresat unei autorități competențe (Poliție, Parchet)
· Acuzația falsă trebuie să vizeze comiterea unei infracțiuni penale.
Cum te poți apară împotriva unui denunț calomnios?
Dacă ai fost acuzat pe nedrept de o infracțiune, este esențial să îți protejezi drepturile și să iei măsuri încă dintr-o faza incipientă pentru a demonstra adevărul. Iată câțiva pași importanți:
a) Consula un avocat specializat
Primul și cel mai important pas este să apelezi la un avocat penalist. Acesta îți va explică strategia de apărare, te va ajută să formulezi răspunsurile corect și să aduni probe pentru a demonstra nevinovăția ta.
b) Strângerea probelor
Pentru a dovedi că acuzația împotriva ta este falsă, poți aduna:
· Mesaje, e-mailuri sau alte comunicări care arată intenția de a fi acuzat pe nedrept;
· Martori care pot confirma că nu ai fost implicat în faptele reclamate;
· Înregistrări video sau audio care pot infirma acuzațiile;
· Alte documente justificative (chitanțe, facturi, bilete de transport etc.).
c) Depunerea unei plângeri penale pentru inducerea în eroare a organelor judiciare
Dacă poți demonstra că ai fost acuzat pe nedrept, ai dreptul să depui o plângere penală împotriva persoanei care a formulat acuzațiile false. Aceasta va fi investigată de autorități și poate duce la sancționarea denunțătorului. Ulterior, îi poți solicita daune pentru prejudiciile materiale și morale pe care ți le-a provocat.
Pot da pe cineva în judecată pentru insultă sau calomnie?
Răspunsul simplu și ferm este, DA.
Așa cum am explicat și anterior, dacă cineva face afirmații publice, defăimătoare la adresa ta, nu trebuie să lași aceste acțiuni nesanctionate, ci trebuie să îți protejezi imaginea.
Faptele de insultă sau calomnie intră sub incidența faptelor civile delictuale, astfel că orice astfel de comportament deviant poate fi sancționat, iar autorul va fi obligat să îți plătească sume de bani cu tilu de daune pentru încălcarea drepturilor tale.
Pentru a chema în judecată o persoană pentru insulte sau calomnie, trebuie să demonstrezi că fapta a avut loc și că ți-a adus un prejudiciu (moral sau material). În plus, este esențial să demonstrezi că afirmațiile făcute sunt fie false (în cazul calomniei), fie ofensatoare (în cazul insultei).
În cadrul procesului, instanța va analiza probele prezentate (de exemplu, martori, înregistrări sau documente) și va decide dacă persoana acuzată este vinovată de insultă sau calomnie și ce sancțiuni vor fi aplicate.
Cel mai important este să strângi probe certe, suficiente și convingătoare pentru a avea succes.
Concluzie
Atât insultă, cât și calomnia sunt fapte care pot aduce prejudicii semnificative demnității și reputației unei persoane, iar legislația română prevede sancțiuni clare pentru acestea. Persoanele afectate pot apela la justiție pentru a obține repararea prejudiciilor cauzate. Deși insulta implică jigniri directe și evidente, calomnia presupune răspândirea unor informații false ce pot afecta grav imaginea unei persoane. În ambele cazuri, pentru a obține castig de cauza, victima trebuie să demonstreze existența faptei și prejudiciul suferit, iar instanța va o reparatie echitabila.
