Conducerea sub influență substanțelor psihoactive (a drogurilor) reprezintă o conduită greșită sancționată destul de aspru de legea penală, iar persoana depistată în trafic, în organismul căreia este identificată prezența drogurilor are de suferit o serie de consecințe nefavorabile.
Acest consecințe pleacă de la faptul că de la momentul la care eșți depistat în trafic într-o astfel de situație, dreptul de a conduce autoturisme îți este suspendat până la finalizarea doasrului penal, organele de poliție eliberându-ti o dovadă fără drept de circulație.
Totuși până recent, existau interpretări diferite cu privire la condițiile în care această faptă poate fi considerată infracțiune întrucât mai mulți practicieni ai dreptului și-au pus problema dacă în situația dată, legiuitorul ar trebui sau nu să stabieasca o limita minimă, că în cazul alcooluui, care dacă nu este depășită, să nu atragă răspunderea penală a persoanei în cauza, ci doar o sancțiune contravențională.
În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia nr. 25/2025, aducând clarificări esențiale privind aplicarea normelor legale.
În cee ce urmează vom anaiza condițiie prevăzute de lege pentru că o persoană să fie sancționată pentru conducerea unui autovehicu sub infennta drogurilor și cum s-a schimbat situația în contextul pronunțării deciziei menționate de către Înalta Curte de Casație și Justiție
Cadrul legal
Art. 336 alin. din Codul penal prevede următoarele:
Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe
(1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și persoana, aflată sub influența unor substanțe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.
Prin urmare, textul legal stabilește că esențial pentru existența infracțiunii este ca inculpatul să se afle „sub influența unor substanțe psihoactive”.
A fi „sub influența substanțelor psihoactive” în sensul legii penale, înseamnă să consumi astfel de substanțe interzise de lege, indiferent de cantitate și de tipul de drog.
Diferența dintre conducerea sub influență alcoolului și conducerea sub influență drogurilor
Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului și conducerea sub influența drogurilor sunt ambele infracțiuni grave care pun în pericol circulația pe drumurile publice, acestea fiind reglementate de Codul penal, dar există diferențe semnificative între cele două, atât în ceea ce privește substanțele implicate, cât și modul în care sunt evaluate efectele acestora asupra comportamentului șoferului.
Conducerea sub influența alcoolului se referă la consumul de băuturi alcoolice care afectează capacitatea de a conduce un vehicul. Alcoolul este o substanță legală, dar consumul său excesiv poate duce la pierderea abilității de a controla vehiculul.
Conducerea sub influența drogurilor implică consumul de substanțe psihoactive care afectează comportamentul, gândirea și coordonarea consumatorului. Aceste substanțe includ droguri recreative (de exemplu, cannabis, cocaină, heroină) dar și anumite medicamente care îți pot afecta capacitatea de a conduce autovehicule. Poți găși o lista a substanțelor interzise dacă vei cerceta tabelul – anexă la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.
Diferența esențială dintre cele două produse este dată de faptul că în cazul alcoolului, dacă concentrația din sânge nu depășește 0,80 gl/l alcool, nu vei răspunde penal, ci doar contraventional, urmând să îți fie reținut permisul de conducere pentru 90 de zile, iar în cazul drogurilor, reglementările sunt mult mai stricte, întrucât nu există o „limită” precisă definită de lege, ca în cazul alcoolului. Conducerea sub influența drogurilor este o infracțiune care se referă la prezența substanțelor psihoactive în organism, fără a există un prag specificat în legislație pentru fiecare substanță în parte.
Așadar, REȚINE! Orice cantitate de droguri este considerată periculoasă și ilegală. Chiar și o cantitate mică de droguri care se află în organismul șoferului poate atrage răspunderea penală, indiferent de tipul de substanță consumată.
Ce riști dacă conduci sub influență drogurilor?
Conducerea sub influența drogurilor este o infracțiune gravă care pune în pericol siguranța rutieră, nu doar a șoferului, ci și a celorlalți participanți la trafic. Deși efectele pot varia în funcție de tipul de drog consumat și de cantitatea acestuia, riscurile legale și personale sunt semnificative și pot duce la sancțiuni severe, inclusiv pedepse cu închisoarea.
Legiuitorul a prevăzut pentru această infracțiune pedeapsa principala a închisorii de la 1 la 5 ani. Suplimentar, îți poate fi stabilită și o pedeapsa complementară, precum interdicția a conduce anumite categorii de vehicule pentru o perioada de până la 5 ani de zile, care curge de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
Pe lângă disconfortul și riscurile pe care le poate produce un dosar penal, trebuie să știi faptul că de la momentul la care ai fost depistat în trafic și te afli sub influență substanțelor psihoactive nu vei mai putea conduce niciun fel de autovehicul până la soluționarea definitivă a dosarului penal.
Ce s-a schimbat după pronunțarea Deciziei nr. 25/2025 prin care ICCJ a oferit o interpretare asupra dispozițiilor art. 336 alin. (2) din Codul Penal și cum poți scapă de răspundere penală?
Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța supremă din România și are atributul de a interpreta legea, în special atunci când există o incertitudine sau o contradicție în aplicarea unei norme legale. Interpretarea dată de ICCJ are caracter obligatoriu pentru toate instantele și este esențială pentru asigurarea unei aplicări uniforme a legii.
La dată de 27 ianuarie 2025 ICCJ a pronunțat deciai 25/2025 prin care a oferit lămuriri cu privire la aspectele discutate anterior.
În acest sens, Curtea de Apel Brașov a sesizat Instanța Supremă, solicitând pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
” În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea cerinţei esenţiale preexistente că inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive este suficient să se constate prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influenţa asupra capacităţii de a conduce fiind prezumată absolut ori dacă această prezumţie este una relativă, putând fi combătută prin mijloace de probă ştiinţifice potrivit cărora, în ciuda prezenţei substanţelor psihoactive într-o concentraţie minimală, persoană nu se află sub influenţa substanţelor psihoactive, cu afectarea capacităţii de a conduce autovehicule pe drumurile publice?” „Dacă dispoziţia «aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive» din cuprinsul infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal se referă la o persoană care a consumat substanţe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere) este alterată în urmă consumului de substanţe psihoactive?”.
Opinia completului de judecată care a sesizat ICCJ a fost în sensul că “Chestiunea de drept invocată reprezintă o veritabilă chestiune de drept, susceptibilă să dea naştere unor interpretări diferite, pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu, în special în cazul în care substanţele psihoactive nu au fost introduse recent în organismul persoanei care conduce un vehicul pe drumurile publice, având în vedere că prezenţa unor substanţe psihoactive în sânge, detectată că urmare a analizelor de laborator, poate rezultă şi dintr-un consum anterior ale cărui urme au o persistenţă în organism mai multe zile sau săptămâni, chiar dacă la dată acţiunii infracţionale efectele psihoactive specifice fazei de intoxicaţie acută au dispărut. Astfel, potrivit studiilor de specialitate, perioada de timp în care metaboliţii substanţelor psihoactive pot persistă în organism depinde de frecvenţa de utilizare, cantitatea de substanţă psihoactivă introdusă în organism, dar şi de particularităţile individuale ale conducătorului auto depistat.(parafragul 17)”
“În opinia instanţei de trimitere, prezumţia legală instituită de legiuitor prin dispoziţiile art. 336 alin. (2) din Codul penal este una relativă întrucât intenţia legiuitorului nu a fost să incrimineze pericolul dat de consum, ci de conducerea vehiculului într-o stare fiziologică schimbată. (parafraful 21)”.
Înalta Curte de Casație și Justiție a pus capăt acestor frământări care priveau interpretarea normei și a reținut că “În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea că inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei.”
Din această motivare se desprind două condiții clare, cumulative pentru a se reține infracțiunea prevăzută de art. 336 alin. (2):
– Identificarea substanțelor psihoactive în probele biologice. Aceasta conditie presupune analiza toxicologică a sângelui sau urinei conducătorului auto pentru a detecta urme ale substanțelor interzise.
– Afectarea capacității de a conduce. Se impune demonstrarea faptului că prezența substanței psihoactive în organism avea aptitudinea de alterare a funcțiilor psihomotorii necesare conducerii unui autovehicul.
Astfel, simplă depistare a unei substanțe psihoactive în organism nu este suficientă pentru reținerea răspunderii penale. Este necesar că autoritățile să dovedească faptul că respectivă substanță avea capacitatea de a influență efectiv capacitatea de a conduce în momentul surprinderii conducătorului auto la volan.
Practic, persoanele care au consumat substanțe psihoactive cu mult timp înainte de momentul conducerii și la care urmele acestor substanțe nu mai influențează capacitatea de a conduce nu vor mai putea fi condamnate automat, ci va trebui efectuată o analiză medicală amănunțită care să demonstreze că aveau capacitatea de a conduce afectată. Până la această decizie, multe condamnări se bazau strict pe rezultatul analizelor toxicologice, fără a lua în considerare impactul real al substanțelor asupra conduitei șoferului.
Din acest motiv, organele de urmărire penală și instanțele vor trebui să își adapteze abordarea pentru a respectă noul standard impus de ICCJ.
Ceea ce rămâne de văzut este modul cum organele judiciare vor stabili în practică dacă concentratia drogurilor din organism și tipul acestora, raportat la persoană conducătorului (vârstă, greutate, afecțiuni medicale, etc.) erau de natură să afecteze capacitatea de conducere a autoturismelor.
Nu trebuie să omitem că fiecare substanță psihoactivă are un efect diferit asupra corpului și comportamentului persoanelor consumatoare.
Concluzie
Conducerea sub influența drogurilor este o infracțiune gravă, care pune în pericol siguranța rutieră și sănătatea publică. Deși legislația este clară în ceea ce privește sancționarea persoanelor aflate sub influența substanțelor psihoactive, provocările legate de evaluarea efectelor acestora asupra capacității de a conduce rămân semnificative. Factorii precum tipul de drog consumat, cantitatea acestuia, starea de sănătate a șoferului și alte condiții personale complică analiză efectului real al drogurilor asupra abilității de a conduce.
Astfel, este esențial că instanțele și organele judiciare să aplice legea într-un mod corect și echilibrat, luând în considerare toate circumstanțele specifice fiecărui caz.
