Cheltuielile de judecată sunt sumeleinevitabile pe care o parte le suportă pentru apărarea drepturilor sale în fața instanței, precum: taxa judiciara de timbru, onorariul de avocat, onorariul platit expertului desemnat de instanta, contravaloarea traducerii unor documente folosinte in proces, deplasari la proces, s.a.m.d.
Aceste cheltuieli sunt supuse principiului general potrivit caruia partea care pierde procesul este obligata sa restituie celeilalte parti toate cheltuielile facute in interesul solutionarii cauzei.
Conform legii, “Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.”
Atunci cand discutam despre obligarea unei parti la plata cheltuielilor de judecata, sunt incidente normele raspunderii civile delictuale.
Fapta ilicită este reprezentată de conduita procesuală culpabilă a părţii din raportul procesual civil, respectiv exerciţiul abuziv al dreptului de a introduce cererea de chemare în judecată respinsă, anulată, perimată s.a. ori conduita pârâtului în raportul de drept substanţial, ce determină apelul la forţa coercitivă a statului.
În alte cuvinte, culpa procesuală presupune fie înregistrarea pe rolul unei instanţe a unei cereri, acţiuni ce se dovedeşte a fi neîntemeiată (deci determinarea pârâtului de a ieşi din pasivitatea confortabilă pe care i-o asigură prezumţia că nu datorează nimic nimănui), fie susţinerea unor apărări neîntemeiate (care echivalează cu zădărnicirea reclamantului în încercarea sa de a răsturna prezumţia relativă sus amintită). Cheltuielile de judecată reprezintă un prejudiciu pentru partea care a câştigat procesul, prejudiciu pe care l-a suportat pentru a-şi proteja drepturile şi interesele legitime, ce se cuvine a fi reparat de către partea care a pierdut procesul. Între fapta ilicită şi prejudiciul creat există o evidentă legătură de cauzalitate.
Cum vei cere aceste cheltuieli?
Pentru ca partea care a cazut in pretentii sa fie obligata sa iti plateasca cheltuieli de judecata, ai doua variante:
- Fie le soliciti si faci dovada lor in cadrul procesului, iar instanta de judecata se va pronunta odata cu solutia pe fond si cu privire la aceste cheltuieli;
- Fie le soliciti pe cale separata, intr-un proces distinct.
Ambele variante sunt permise de lege insa cel mai important este sa faci dovada lor cu documente clare precum: chitante, facturi, bonuri – unde sa se precizeze expres ce reprezinta bunurile/serviciile achizitionate.
Solicitarea cheltuielilor de judecata pe cale separata
Acest demers presupune formularea unei noi cereri de chemare In judecata, la instanta de judecata competenta, prin care sa soliciti obligarea partii care a pierdut procesul anterior, la achitarea cheltueililor de judecata.
Procesul se deruleaza in mod obisnuit, partea adversa are posibilitatea de a depune intampinare, iar instanta va proceda la analizarea materialul probator si va pronunta o solutie de admitere sau de respingere.
RETINE! Prin decizia RIL pronuntata de ICCJ nr. 59 din 18 septembrie 2017 s-a stabilit ca că dispoziţiile art. 453 din Codul de procedură civilă se aplică indiferent de obiectul litigiului, partea care a pierdut procesul urmând a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată aferente acestui al doilea proces care implică, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, soluţionarea unor apărări legate de stabilirea culpei procesuale din primul proces, rezolvat în mod definitiv. Prin urmare, faptul că obiectul pretenţiilor îl constituie obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată generate de un alt proces nu are nicio relevanţă asupra modului de aplicare a dispoziţiilor art. 453 din Codul de procedură civilă în cel de-al doilea litigiu.
Acest lucru inseamna ca poti solicita cheltuieli de judecata, distinct, si in cadrul dosarul prin care soliciti obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata suportate intr-un dosar anterior.
Poate instanta de judecata sa micsoreze cheltuielile de judecata?
Instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocatului, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei.
Practic, instanta de judecata poate „modifica” doar cuantumul onorariului de avocat, nu si celelalte cheltuieli de judecata precum taxele de timbru, onorariul expertilor, costul traducerilor, etc.
Pana cand poti face dovada cheltueililor de judecata?
Regula generala prevede ca partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.
Totusi, ICCJ a pronuntat o decizie de intrepretare a legii nr. 34 din 17 iunie 2024, prin care a statuat ca în ipoteza în care au fost solicitate cheltuieli de judecată în faţa primei instanţe, dar nu s-a făcut dovada achitării lor până la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, se poate face, prin înscrisuri noi, această dovadă, în apelul declarat împotriva soluţiei de respingere a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată.
Concluzie
Recuperarea cheltuielilor de judecată pe cale separată este un instrument important pentru a evita prejudicierea părții câștigătoare. Aceste cheltuieli pot fi cerute atat in cursul procesului, cat si ulterior, printr-o noua actiune in termenul general de pescriptie de 3 ani.
