Un telefon primit de la secția de poliție prin care ești „invitat să dai o declarație” produce, de regulă, două reacții greșite. Prima este panica. A doua, mai periculoasă, este relaxarea: „nu am nimic de ascuns, merg și lămuresc.”
Totusi, este bine sa stii faptul ca declarația dată la primul contact rămâne însă la dosar și poate fi folosită pe tot parcursul procesului impotriva ta.
Articolul explică ce drepturi ai efectiv, cum se desfășoară o audiere și ce trebuie verificat înainte de a semna.
Primul lucru de lămurit: în ce calitate ești chemat
Nu toate audierile sunt la fel, iar regimul juridic diferă fundamental în funcție de calitatea procesuală. Înainte de orice, ai dreptul să afli și organul judiciar are obligația să îți comunice, în ce calitate ești audiat, care este fapta cercetată și încadrarea ei juridică.
Pot fi intalnite urmatoarele situatii:
| Calitate | Ce înseamnă | Obligația de a declara |
|---|---|---|
| Martor | Ai cunoștință despre fapte sau împrejurări care servesc la aflarea adevărului, fără a fi acuzat. | Ca regulă, da — cu excepțiile de mai jos privind rudele și autoincriminarea. |
| Persoană vătămată | Ai suferit o vătămare prin fapta cercetată. | Nu ești obligat; ai drepturi proprii, inclusiv de a te constitui parte civilă. |
| Suspect | Există date din care rezultă bănuiala rezonabilă că ai săvârșit fapta. | Nu. Ai dreptul de a nu da nicio declarație. |
| Inculpat | S-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva ta. | Nu. Același drept la tăcere, pe tot parcursul procesului. |
Dreptul de a nu da nicio declarație
Pentru suspect și inculpat, art. 83 lit. a) din Codul de procedură penală prevede dreptul de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal. Textul adaugă două precizări care trebuie citite împreună: refuzul de a da declarații nu atrage nicio consecință defavorabilă, iar declarațiile date vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva ta.
Aceasta nu este o tehnică de a ascunde ceva. Este expresia principiului potrivit căruia acuzarea trebuie să își construiască singură probele. Tăcerea nu poate fi reținută ca indiciu de vinovăție, în timp ce o declarație dată în grabă, fără cunoașterea dosarului, rămâne la dosar definitiv.
Ce drepturi are martorul
Martorul are, ca regulă, obligația de a declara ce știe. Există însă două protecții esențiale:
- Dreptul rudelor de a refuza. Potrivit art. 117 CPP, soțul, ascendenții și descendenții în linie directă, precum și frații și surorile suspectului sau inculpatului au dreptul de a refuza să dea declarații în calitate de martor. Curtea Constituțională a extins acest drept și la persoanele care au stabilit relații asemănătoare celor dintre părinți și copii, atunci când conviețuiesc cu suspectul sau inculpatul.
- Dreptul de a nu se autoincrimina. Art. 118 CPP prevede că declarația de martor dată de o persoană care, în aceeași cauză, a avut anterior sau dobândește ulterior calitatea de suspect ori inculpat nu poate fi folosită împotriva sa, iar organele judiciare au obligația să menționeze, la consemnarea declarației, calitatea procesuală anterioară. Martorul beneficiază de dreptul de a păstra tăcerea în măsura în care prin declarația sa s-ar putea autoincrimina.
Cum decurge audierea și ce verifici în declarație
Potrivit art. 108 CPP, în cursul urmăririi penale informarea asupra calității, faptei, încadrării juridice, drepturilor și obligațiilor se face înainte de prima audiere, în scris, sub semnătură; dacă persoana nu poate sau refuză să semneze, se încheie proces-verbal. Tot atunci ți se aduc la cunoștință și obligațiile.
Declarația se consemnează în scris și ți se citește ori, la cerere, o citești tu. Înainte de a semna, verifică punct cu punct:
- calitatea în care ai fost audiat este corect menționată;
- răspunsurile reflectă ce ai spus, nu o reformulare „mai fluentă” care schimbă sensul;
- nu apar afirmații pe care nu le-ai făcut și nu lipsesc nuanțe pe care le-ai precizat („nu sunt sigur”, „mi se pare”, „nu îmi amintesc exact”);
- completările și corecturile pe care le ceri sunt efectiv consemnate — ai dreptul să le soliciți înainte de semnare;
- fiecare pagină este semnată, iar eventualele spații libere sunt barate.
Dacă nu ești de acord cu modul de consemnare, nu semna sub rezerva unei rectificări promise verbal. Solicită consemnarea obiecțiunii în chiar cuprinsul declarației.
Cel mai util moment pentru a vorbi cu un avocat este înainte de prima declarație, nu după ce aceasta a ajuns la dosar. Analizăm situația, stabilim în ce calitate ești chemat, pregătim audierea și te asistăm efectiv în fața organelor de cercetare penală.
